Frumusețea naturală, între mit și realitate

Ce înseamnă un chip frumos? Care sunt trăsăturile pe care o față frumoasă trebuie să le aibă? Care sunt diferențele între o față atractivă și una mai puțin atractivă? Sunt doar câteva dintre întrebările care, din Antichitate și până în ziua de azi, au primit mereu răspunsuri diferite. Niciodată aceleași, niciodată definitive. Iar asta, întrucât, de-a lungul timpului, idealul de frumusețe s-a tot schimbat, fiind mereu altul, în funcție de o anumită perioadă istorică, o anumită țară și, implicit, o cultură anume, dar și de alți factori mai mult sau mai puțin obișnuiți. Cert este că idealul de frumusețe nu a fost niciodată constant. Și, mai mult decât atât, și astăzi este la fel de inconstant.

Studiu – Prototipul frumuseții feminine și masculine

Un grup de cercetători germani de la Universitatea din Regensburg a încercat să răspundă acestor întrebări, cu ajutorul unui studiu (“Beautycheck”), și să arate ce diferențiază o față atractivă de una mai puțin atractivă, realizând un prototip pentru fiecare dintre acestea. Studiul a vizat atât persoanele de sex feminin, cât și cele de sex masculin. Dacă prototipul pentru fața mai puțin atractivă a fost realizat prin combinarea a patru fețe considerate mai puțin frumoase, prototipul pentru fața atractivă a avut la bază patru fețe considerate frumoase. Studiul a presupus experimente extrem de detaliate și peste 500 de persoane care au analizat prototipurile. Concluziile, mai jos.

Pentru prototipul feminin, frumusețea chipului înseamnă: piele bronzată, față îngustă, ten fără imperfecțiuni, buze pline și senzuale, distanță potrivită între ochi, sprâncene înguste și închise la culoare, gene dese, lungi și închise la culoare, pomeți înalți, nas îngust, pleoape subțiri și ochi fără cearcăne. Prototipul chipului masculin frumos presupune: piele bronzată, față îngustă, ten fără imperfecțiuni, buze pline și simetrice, sprâncene îngrijite, închise la culoare și cu o distanță potrivită între ele, gene dese și închise la culoare, jumătatea superioară a feței mai mare comparativ cu jumătatea inferioară, pomeți înalți, maxilar inferior proeminent, bărbie proeminentă, pleoape subțiri și corecția completă a ridurilor în zonele dintre nas și colțurile gurii.

Stereotipul frumuseții: oamenii frumoși sunt avantajați

Prin urmare, oamenii frumoși au vreun avantaj în comparație cu cei mai puțin frumoși? Sunt tratați diferit unii în comparație cu ceilalți? Potrivit acestui studiu, răspunsul este pozitiv. Cu cât fețele prezentate erau mai frumoase, cu atât oamenii erau considerați mai inteligenți, sociabili, accesibili și creativi. În opoziție, fețele mai puțin atractive au avut descrieri pe măsură. Rezultatele, arată cercetătorii germani, sunt îngrijorătoare, fiind influențate de stereotipul frumuseții. Cum alți cercetători nu reușiseră anterior să demonstreze legătura strânsă între frumusețe și personalitate pozitivă, studiul cercetătorilor germani este cu atât mai important.

Pentru a nu deteriora rezultatele acestui studiu, cercetătorii germani au uniformizat toți factorii care ar fi putut influența răspunsurile, cum ar fi îmbrăcămintea, zâmbetul, coafura, bijuteriile sau accesoriile, lumina și background-ul. Dar acești factori joacă un rol important în viața de zi cu zi și pot oferi o altă imagine. Într-adevăr, frumusețea aduce avantaje uriașe, mai ales atunci când prima impresie este decisivă. Dar la fel de adevărat este, mai arată cercetătorii germani de la Universitatea din Regensburg, că frumusețea aduce avantaje doar pentru că oamenii sunt înrobiți de o concluzie pe cât de simplă, pe atât de falsă: ce este frumos este, automat, și bun.

În teorie, femeile sunt mai pretențioase. În realitate, e altfel

În teorie, femeile judecă mai aspru înfățișarea bărbaților. Cel puțin asta reiese dintr-un alt studiu, potrivit căruia, pe o scară de la 0 la 5, femeile au tendința de a considera că doar 1% dintre bărbați se apropie de idealul de frumusețe, fiind considerați extrem de atractivi (nota 5), în vreme ce 25% sunt opusul idealului de frumusețe (0). Astfel, 74% dintre bărbați pot spera că, în ochii femeilor, sunt de o frumusețe obișnuită. Același studiu susține că bărbații judecă mai blând înfățișarea femeilor și, pe aceeași scară de la 0 la 5, au tendința de a considera că jumătate dintre femei se apropie, într-o măsură sau alta, de idealul de frumusețe, în vreme ce restul se îndreaptă în direcția opusă.

În realitate, însă, bărbații sunt cei care, în descrierea idealului feminin, iau în calcul mult mai multe aspecte. Când vine vorba de corp, cei mai mulți dintre bărbați sunt de părere că femeia ideală nu este nici prea grasă, nici prea slabă, este înaltă, are picioare lungi, un posterior rotund și ferm și un bust generos. Chipul, însă, este supus unei analize atente și amănunțite, în urma căreia femeia ideală în viziunea bărbaților este blondă sau brunetă, are părul lung și mătăsos, ochi mari, frumoși și strălucitori (și, de preferință, albaștri sau căprui), gene lungi, față simetrică și pomeți înalți, nas mic și buze pline și senzuale, dar și un ten catifelat și fără imperfecțiuni (și, de preferință, bronzat).

Conceptul de frumusețe nu se limitează la frumusețea feței

Deși, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, frumusețea chipului este cel mai important factor în definirea gradului de atractivitate a celuilalt, conceptul de frumusețe nu se limitează la frumusețea chipului. Frumusețea naturală se reflectă în modul în care fiecare dintre noi se îngrijește. Iar o femeie este frumoasă atunci când se simte bine în propria piele, cu sau fără produse și tratamente cosmetice. Atunci când nu se simte bine în propria piele și vrea să corecteze anumite imperfecțiuni ale feței sau ale corpului, poate apela la o clinică modernă de dermatologie estetică fără teama că, în ochii celorlalți, demolează mitul frumuseții naturale. Frumusețea nu trebuie să fie trecătoare.

Leave a Comment